Servicii stomatologice

Profilaxie – ansamblul măsurilor medico-sanitare impuse pentru prevenirea apariției și a răspândirii bolilor. Profilaxia reprezintă prima și cea mai importantă etapă a îngrijirii dinților. Respectarea măsurilor profilactice salvează timp și efort și elimină eventualul disconfort al tratamentelor stomatologice. Întreținerea unor dinți sănătoși ține de fiecare dintre noi, de felul în care aplicăm procedurile simple de igienă orală.

Profilaxia cuprinde:

Detartrajul cu ultrasunete și periaj profesional – e una dintre cele mai cunoscute și mai recomandate manopere. Ce este foarte important de reținut este că NU afecteaza smalțul, se indepărtează doar depozitele de “piatră” de pe dinți.
Fluorizare realizată în cabinetul stomatologic este o fluorizare topică (locala). Fluorizarea este un tratament neinvaziv, nedureros. Aceasta constă în aplicarea fluorului sub formă de lacuri sau geluri prin intermediul unor gutiere sau direct pe suprafața dinților.
Sigilarea sanțurilor și fosetelor: reprezintă o metodă eficientă de prevenire a cariei dentare. Metoda se aplică în special pe dinți definitivi (molarii de 6 ani și 12 ani), în intervalul de vârstă 6 – 15 ani. Imediat după erupție, molarii prezintă o morfologie primară cu șanțuri și fosete adânci, locuri unde se acumulează resturi alimentare și microorganisme care inițiază caria dentară. Astfel, acoperirea sau sigilarea acestor zone cu un material protector numit sigilant are un efect benefic.
Îndrumări referitoare la menținerea stării de sănătate orală.

Terapie dentară – Terapia dentară se referă la repararea efectelor datorate cariei dentare, a traumelor și a diverselor afecțiuni ale cavității bucale. Printre procedurile specifice de tratament se numără obturațiile cu materiale compozite (plombele) și endodontia – terapia canalului radicular (îndepărtarea țesutului infectat din canalul radicular)

Tratamentul endodontic vizează extirparea pulpei necrozate sau doar inflamate, pentru a preveni o extracție a dintelui în viitorul apropiat, dar și pentru a stopa răspândirea inflamației sau a infecției la nivelul țesuturilor moi sau al oaselor maxilare. Ulterior, se obturează canalele dintelui rămase libere în urma extirpării pulpei dentare.

Pedodonție – denumită și stomatologie infantilă, vizează profilaxia și tratamentul cariilor la copii. Vizita la dentist la vârste cât mai mici are urmatoarele roluri:

Efectuarea unui control de rutină și depistarea eventualelor probleme abia apărute;
Educația orală din partea medicului stomatolog, care vă va spune exact cum trebuie să faceți pentru a avea dinți sănătoși și a încuraja copilul să se spele corect pe dinți;
Corectarea problemelor dentare deja apărute;
Prevenirea apariției unor noi probleme dentare în viitorul apropiat.

Profilaxia cariilor la copii este cea mai importantă, pentru că se bazează pe prevenție, tocmai pentru a scuti necesitatea ulterioară a unui tratament. Iată ce îi putem oferi copilului tău:

Sigilare dentară
Fluorizare locală și generală
Lecții de igienă oro-dentară
Lecții de igienă a alimentației

Protetica – Protetica este ramura stomatologiei care se ocupă cu tot ce înseamnă lucrări dentare, fie ele fixe, mobile sau mobilizabile. Protetica cuprinde realizarea de coroane, fațete, punți, proteze scheletate, proteze totale acrilice și multe altele. Acestea se fac în diverse scopuri și din diferite materiale, în funcție de obiectivul tratamentului.
Coroanele sunt lucrări protetice de inveliș, care pot fi realizate fie pentru a preveni pierderea dinților tratați pe canal, fie în scop estetic.
Prin lucrări protetice se poate reda fie estetica (în special când s-au pierdut dinții frontali), fie funcționalitatea sistemului dentar, mai ales masticația când e vorba de dinții posteriori. Oferim o gamă largă de soluții protetice, de la coroane solo, la punți totale, coroane/punți pe implant, proteze mobile totale, parțiale, flexibile, fațetări ceramice sau compozite, proteze scheletate.

Ortodonție – ramură a stomatologiei responsabilă cu corectarea și alinierea poziției dinților.
Tratamentele aplicate constau în folosirea unor aparate dentare ortodontice.
Nevoia de îndreptare a dinților poate apărea la persoane de orice vârstă și se manifestă prin diferite afecțiuni:

Dinți inghesuiți – maxilarul nu s-a dezvoltat corespunzător, iar dinții nu au suficient loc pentru aliniere;
Dinți înclinați necorespunzător – în special dinții frontali, atunci când sunt mult înclinați spre înafară;
Asimetrii ale dinților – când s-a modificat poziția maxilarelor sau pur și simplu s-au deplasat dinții, rezultând o asimetrie între liniile mediane ale dinților superiori și inferiori;
Ocluzii – când unii dinți îi acoperă prea mult pe alții, fie prin suprapunere, fie prin călcarea în fața lor;
Dinți incluși – când dinții definitivi rămân în os, adică nu mai erup sau erup în afara arcadei, având o axa de formare total necorespunzătoare.

De regulă, copiii sunt cei mai expuși la astfel de probleme dentare, motiv pentru care majoritatea intervențiilor ortodontice se efectuează la cei mici începând cu vârsta de 5 ani. Igiena dentară devine astfel esențială de la vârste fragede!
Adulții care nu și-au tratat aceste probleme în timp util pot beneficia în continuare de tratamente ortodontice. Efectul lor se va lăsa așteptat puțin mai mult, pentru că se intervine asupra unor oase care și-au încetat procesul de creștere. Chiar și așa, astfel de intervenții s-au realizat și se realizează cu succes și la persoane de 40 de ani.
Așadar, pe lângă problemele pur estetice, persoanele care au nevoie de aparate ortodontice riscă să se confrunte cu:

Masticație problematică și, în timp, probleme digestive – atunci când nu mesteci corect, întregul sistem digestiv este suprasolicitat în prelucrarea și absorbția alimentelor, tocmai pentru a compensa partea pe care dantura nu o mai poate îndeplini corespunzător.
Suprasolicitarea mușchilor maxilarului – când dinții nu calcă unul peste altul așa cum ar trebui, maxilarul și muschii care îl angrenează sunt solicitați suplimentar. În timp, pot fi experimentate probleme ale articulațiilor maxilare dar și dureri de cap.
Igiena orală precară – când mușcatura nu este corectă și dinții nu sunt aliniați corespunzător, spălarea și curățarea lor devine problematică.

Parodontologie – ramură a medicinei stomatologice care tratează boala parodontală.
Această boală este cauzată de colonizarea excesivă a unor bacterii în cavitatea bucală, de aici natura ei inflamatorie si infecțioasă. Pe lângă efectele neplăcute pe care le are la nivelul cavității bucale, parodontoza este periculoasă prin implicațiile pe care le poate avea asupra altor organe ale corpului.
Tocmai de aceea se vorbește astăzi, în parodontologie, și despre afecțiunile sistemice asociate bolii parodontale.

Boala parodontală se manifestă treptat și silențios. Pacientul poate să nu observe sau să nu dea atenție unor simptome aparent minore, precum inflamarea gingiilor, colorarea acestora într-un rosu mai închis, cu tentă violacee, sau apariția unor sângerări ușoare în timpul periajului.
Atunci când se produc însa sângerări spontane, când unii dinți ajung să fie mai lungi decât alții sau mult mai depărtați între ei, când apare puroi la baza dintelui iar gura miroase foarte urât, boala este destul de avansată.

Toate aceste simptome sugerează gravitatea pe care o implică parodontoza, afectând nu doar gingia și osul alveolar, ci până și ligamentele responsabile de susținerea dintelui în alveolă.

Modurile în care bacteriile dezvoltate necontrolat în cavitatea bucală cauzează alte afecțiuni sistemice sunt numeroase. Principalele riscuri sunt puse de posibilitatea ca aceste bacterii să ajungă în plămâni, provocând pneumonie, sau în sistemul circulator, provocând afecțiuni la nivelul inimii, al prostatei și, în cazul femeilor însarcinate, la placentă, declanșând o naștere prematură.

În plus, boala parodontală se poate manifesta și ca o complicație a diabetului. Apariția acesteia poate agrava și mai mult diabetul pentru că cele doua afecțiuni cumulate fac mult mai dificilă păstrarea echilibrului zahărului în sânge.
Toate acestea pornesc de la o banală inflamație a gingiei. Organismul, în fața unei agresiuni microbiene, declanșează sângerarea gingivală, un simptom pe care mulți pacienți nu îl tratează la timp. Evoluând în profunzime, gingivitele cauzează boala parodontală într-un proces asimptomatic luni la rând sau chiar ani.

Prevenția acestei boli începe cu o igienă orala corespunzatoare. Adoptarea unei alimentații mai echilibrate, moderarea consumului de dulciuri și al substanțelor acide, periajul corect, după fiecare masă, efectuarea controalelor dentare periodice și rezolvarea problemelor dentare de îndata ce le detectezi sunt primii și cei mai importanți pași.
Chiar dacă nu ai probleme dentare care să necesite intervenții stomatologice, un control de rutină tot trebuie efectuat la fiecare 6 luni. Cu această ocazie nu uita să soliciți și un control parodontal.

Medicul stomatolog va trebui să urmarească fiecare dinte în parte, să verifice dacă au apărut pungi parodontale (adica spații între gingie și dinte mai mari de 4 mm) și să determine dacă se produce vreo sangerare în acele pungi și cât de puternică este.

Deși este de natură infecțioasă și poate da naștere la reale complicații, boala parodontală se poate trata eficient. Un tratament complet și corect implică mai multe etape, prin care se urmarește dislocarea biofilmului plăcii subgingivale, micșorarea pungilor parodontale apărute și redobândirea funcției și structurii ligamentului parodontal, a cementului radicular, a osului alveolar și al întregii gingii.

În acest scop se poate recurge la una sau mai multe din urmatoarele intervenții:

Operație parodontală cu lambou – pentru reducerea dimensiunilor și adâncimii pungilor parodontale;
Regenerare tisulara ghidată – în paralel cu operația parodontală cu lambou, pentru stimularea creșterii coordonate a celulelor gingivale, ligamentare, cementare și osoase;
Aplicarea de grefe cu țesut moale – pentru a compensa țesutul gingival deteriorat;
Augmentare gingivală sau osoasă – tratament chirurgical pentru regenerarea țesutului gingival sau osos.

Chirurgie – Prin intermediul chirurgiei orale (dento-alveolare) îşi găsesc rezolvarea probleme complicate cum ar fi: molarii de minte incluşi sau semi-incluşi, caninii incluşi, granuloame apicale, chisturi maxilare, extracţii dentare dificile, tratament chirurgical preprotetic, chirurgia parodontală, augmentări osoase, sinus lift, implanturi dentare.

Extracția dentară se realizează când dintele respectiv nu mai poate fi salvat. Dacă, insă, radacina dintelui este sănătoasă, se poate opta pentru reconstituirea dintelui și refacerea cu o coroană protetică.

Dupa orice extracție dentară trebuie să se respecte câteva reguli:

Să mențineți compresele pe care vi le aplică medicul stomatolog pentru perioada de timp recomandată;
Evitați sa consumați în ziua extracției alimente prea fierbinți sau prea reci, evitați băuturile acidulate și lactatele de orice fel și de asemenea, evitați consumul de alcool;
Pe cât posibil nu fumați toată ziua respectivă!
Menajați locul extracței și încercați să nu deranjați în niciun fel cheagul care se va forma;
Spalați-vă pe dinți ca de obicei, igiena bucală trebuie întreținută;
După ce trece efectul anesteziei e posibil să aveți dureri. Pentru a le ameliora puteți lua analgezice obișnuite (ibuprofen, paracetamol). Dacă în zilele următoare durerea se intensifică, anuntați medicul dentist; e posibil să fie nevoie de o recurățare locală.

Dilema molarilor de minte este frecvent abordată. Adesea aceștia nu au loc pe arcadă și pot produce supurații în zona distală, pot genera dureri intense și iradiate. Erupția lor poate deranja dinții vecini, ducând și la înghesuiri dentare. În astfel de cazuri se recomandă extracția lor.

De reținut însă că nu întotdeauna maselele de minte au indicație de extracție.

La ImageDent analizăm fiecare caz în parte și stabilim împreună cu pacientul soluția optimă.

De asemenea, când vine vorba de inserarea implanturilor, pacientul va primi toate informațiile necesare pro sau contra. Este adevărat însă, că în cele mai multe cazuri, implanturile dentare reprezintă cea mai buna soluție pentru lipsa dinților, prezentând o mulțime de avantaje. Acestea arată și se simt exact ca și dinții naturali, prevenind în același timp resorbția osoasă și retragerea gingiei, întrucât se integrează perfect în structura osoasă proprie.

Implantul dentar este o piesă din titan pur (99,95%), având forma unui şurub. El are menirea de a crea o rădăcină artificială în osul maxilar, acolo unde dintele sau dinţii naturali lipsesc.
Reconstrucţia este formată din două segmente: unul intraosos (implantul) şi unul supraosos numit bont protetic. Deasupra bontului protetic se ancorează o coroană, o punte sau o proteză. Tratamentul este conservator în comparaţie cu o lucrare tradiţională prin punte deoarece implanturile elimină necesitatea sacrificării dinţilor învecinaţi. În cazul în care confecţionăm o punte dentară, aceasta are nevoie pentru ancorare de minimum 2 dinţi stâlpi. Restaurarea danturii pe implanturi aduce beneficii estetice şi funcţionale extraordinare, pacientul nepercepând senzaţia de “artificial”, în scurt timp acesta uitând că de fapt a pierdut în acel loc un dinte.

Implanturile dentare pot înlocui un singur dinte, mai multi dinţi sau toţi dinţii dvs. Calitatea şi cantitatea osului sunt de o importanţa majoră. Dacã osul este iniţial insuficient, atunci se poate practica o procedurã de adăugire numită augmentare osoasă. Aceasta se poate face, în funcţie de caz, în timpul intervenţiei chirurgicale de inserare a implanturilor sau separat. Medicul implantolog va alege tipul de os necesar augmentării şi dacă e nevoie va utiliza o membrană biologică cu care va acoperi transplantul osos.

Implantologie – implantologia este specialitatea stomatologică chirurgicală ce include interventiile prin care dinții pierduți sau grav deteriorați sunt înlocuiți cu implanturi dentare, în scopul reabilitării morfo-functionale și estetice a aparatului dento-maxilar.
Implanturile sunt amplasate chirurgical direct în os pentru a înlocui radacină a unuia sau a mai multor dinți lipsă, susținând coroana, puntea sau proteza dentară.

Pentru a înțelege mai bine ce este un implant dentar și când se indica, vă oferim câteva informații despre alcătuirea dintelui în general.

Dintele este format din:

Coroană (partea vizibilă în cavitatea bucală)
Radacină (aceasta se găsește în os, deci nu se poate vedea, putând să o analizăm printr-o radiografie dentară).

Când la un dinte mai avem doar rădăcina sănătoasă, îl putem reconstitui printr-un pivot care se continuă cu un bont (bontul arată ca o coroană de metal slefuită). Peste bont va veni coroana protetică, confecționată în laborator.

Implantul este șurubul care se plasează în os (deci va ține locul rădăcinii dentare).

Similar cu explicațiile de mai sus, peste implant va veni bontul protetic și apoi coroana protetică. Acestea se aplică însa după ce șurubul rămâne în os o perioadă între 3 și 6 luni (așa-numita fază de osteointegrare).

Când aveți nevoie de un implant dentar?

Când aveți una sau mai multe extracții și nu vreți sa sacrificați dinții vecini pentru o lucrare protetică;
Când nu mai aveți niciun dinte și nu doriti sa purtați o proteză totală mobilă. În acest caz se inseră mai multe implanturi și se va face o lucrare protetică fixă;
Când nu mai aveți niciun dinte și vreți să vă simtiți mai confortabil cu proteza totală, implanturile oferindu-i o mai mare stabilitate si retenție.

Pentru mai multe detalii nu ezitați să consultați unul dintre specialiștii noștri implantologi!